Despre instrumentul numit CRM si experientele mele cu el
Activitatea careia i-am dedicat cel mai mult timp pe parcursul intregii mele vieti profesionale, cea de vanzare, a presupus contactul sau folosirea zilnica – de voie sau nevoie – a mai multor aplicatii de tip Customer Relationship Management (CRM).
Folosesc in mod firesc cuvantul “aplicatii”, pentru ca am fost suficient de aproape, pentru mai bine de o decada, de tagma celor care dezvolta software. Insa indiferent ca il mai numim: soft, solutie sau program, din perspectiva celui care il utilizeaza CRM-ul ramane un instrument de lucru.
Adesea CRM-urile m-au “ajutat” in ceea ce faceam pentru ca imi permiteau sa devin mai eficient, mai ales cand era vorba de rutina zilnica a vanzatorului, care nu poate exclude darea de telefoane si trimiterea de e-mail-uri.
Alteori s-au dovedit niste adevarate frane ale productivitatii, greu de folosit si cu o logica greu de acceptat (Sper sa fiti de acord ca a prelua cu “copy-paste” textul unui e-mail in istoricul unui client, tinut in CRM, cand se poate si altfel cu ajutorul software-ului, nu pare tocmai comod)
De ce am ales sa promovez Qlik – 1
Este complexitatea solutiilor informatice o fatalitate ?
In primavara lui 2015 mi-am permis luxul de a redeveni student. Mi-am luat aproape trei luni sabatice si am incercat sa aflu, cu ajutorul Internetului si al cunoscutilor pe expertiza carora ma bazam, cat mai multe despre o familie de aplicatii pentru afaceri* care – eram deja convins pe atunci – vor face parte din urmatorul val de adoptie de noi instrumente si solutii software printre firmele romanesti.
Numele incetatenit azi al familiei este acela de Business Intelligence. Si ma feresc intentionat sa scriu aplicatii de BI pentru motive pe care le voi explica in continuare.
Motivul studiului meu era simplu si…interesat. Stiam ca utilizarea solutiilor de Business Intelligence e o uzanta in marile corporatii multinationale prezente in Romania.
Mai stiam si ca solutiile de BI consacrate reprezentau o “masinarie” complexa si care solicita multe resurse. Mai ales umane, implicand si competente nu tocmai usor de gasit.
Mi-am propus sa-mi raspund la intrebarea daca se poate gasi o varianta de solutie de Business Intelligence care sa respecte cateva conditii care sa o faca “adoptabila” si de catre alte firme locale, nu numai de catre multinationale. De firmele mari si mai ales medii autohtone. Poate chiar si de cele mici.
Criterii de acceptanta pentru o solutie de analiza si suport decizional
Am intocmit o lista de criterii incercand sa ma pun in pielea unui manager autohton dupa care mi-am propus sa reduc numarul acestora la maxim 3 (trei). Iata la ce am ajuns:
Amintirea caleidoscopului si solutiile de Business Intelligence
Probabil ca multi dintre cei care care au curiozitatea de a citi aceste randuri – poate chiar majoritatea – au vazut macar o data un caleidoscop. Si daca da, au simtit curiozitatea sa-l invarta in dreptul unui ochi, tinandu-l inchis pe celalalt – pentru a descoperi multitudinea de frumoase imagini colorate, care au tinut adesea locul primelor vitralii vazute de spectator.
Descoperirea este experienta fundamentala mijlocita de caleidoscop, prin rotire. Cu necesara observatie ca imaginile descoperite au ceva in comun: simetria.
O experienta in multe privinte asemanatoare pentru copilul jucaus devenit “utilizator de sistem informatic” ofera si interactiunea cu o solutie de Business Intelligence (pe scurt BI).
Tot descoperirea ramane esentiala.
Si tot vizualizarea e cea care ne permite experienta descoperirii.
Obiectul de forma tronconica prin care privim si la care ne duce prima data gandul cand rostim cuvantul “caleidoscop” e inlocuit de interfata-de-vizualizare-utilizator a solutiei de BI.
Oglinzile caleidoscopului, completate de legile opticii sunt inlocuite de motorul/”engine”-ul platformei de BI.
Numai ca asemanarile pe care le pot identifica probabil ca se opresc aici.